Scări cu o singură rampă:
Pentru acest exemplu vom folosi ca suport o structură cu înălţimea de nivel de 3m şi grosimea plăcii de 0.15m, modelată ca în figura de mai jos.
Pentru a genera un element structural de tip scară se foloseşte funcţia "Creează o scară în etajul curent" din bara de instrumente Advance Modelare:
Pe ecran apare fereastra de proprietăţi ale viitoarei scări. Acestea trebuie să fie calculate în prealabil (de către utilizator) şi sunt legate de :
- Înălţimea treptei,
- Lăţimea treptei,
- Grosimea plăcii înclinate,
- Înălţimea primei şi ultimei trepte
- Numărul total de trepte.
Important!
Odată stabilite proprietăţile scării, după ce apăsaţi butonul OK şi scara va fi generată, nu mai puteţi reveni asupra lor. Scara va fi generată ca un element grindă, fiind definită de proprietăţile acestui tip de element.
Deoarece înălţimea de nivel este 3m, vom alege o scară cu 20 de trepte de înălţime A = 0.15m şi lăţime B = 0.28m
Grosimea plăcii inclinate este dată de C = 0.12m.
Atât pentru prima treată, cât şi pentru ultima, definim înălţimea: 0.15m. Dimensiunile primei şi ultimei trepte sunt introduse separat, ceea ce permite în cazul în care avem grosimi diferite pentru plăcile de nivel, să se poată compensa înălţimile treptelor din extremităţi.
După ce au fost definiţi aceşti parametri, vom stabili modul de ancorare al scării, atât la partea superioară cât şi la partea inferioară.
Ancorarea la partea superioară:
De reţinut faptul că ultima treaptă, de la partea superioară, este considerată în interiorul plăcii, peste nivelul respectiv.
Ancorarea la partea inferioară:
La fel ca şi în cazul treptei de la partea superioară, prima treapta a scării este construită în placa de la nivelul respectiv.
După ce au fost introduşi aceşti parametri, apăsăm OK, după care selectăm pe ecran punctele de definitie ale scării. Primul punct selectat este punctul de unde scara începe să urce; al doilea punct determină lăţimea scării cât şi partea pe care urcă treapta, faţă de linia dintre cele două puncte de definiţie.
Atât lungimea reală a rampei, cât şi lungimea proiectată a rampei sunt generate ţinând cont de lăţimea treptelor, deci la alegerea punctelor 1 şi 2 trebuie să ţinem cont şi de dimensiunile golului din placa de peste etajul de la care urcă scara.
Punctele 1 şi 2 din figura de mai sus sunt definite în raport cu planul de peste etajul curent, deci scările vor urca de la cota +3.00 la cota +6.00.
Selectaţi scara printr-un clic pe ecran si deschideti fereastra de proprietăţi pentru a poziţiona scara la nivelul dorit.
Observaţi că scara, ca element, este identificată similar elementelor de tip grindă, fereastra de proprietăţi fiind identică cu cea de la grinzi:
Parametrul care defineşte poziţia elementului pe verticală este notat cu E.
Sunt două metode de modificare a poziţiei elementului:
- Metoda 1: Parametrul E este definit relativ la nivelul superior al etajului.
În acest caz este necesară modificarea valorii de la 0m la -3.00m.
Pentru că prima treaptă de jos a scării este inclusă în grosimea plăcii de jos, iar ultima treaptă de sus este inclusă în grosimea plăcii de peste nivel, la valoarea de -3.00m, pentru parametrul E, trebuie adăugată înălţimea unei trepte (0.15m), deci în final E va avea valoarea de -3.15m.
- Metoda 2: Parametrului E este definit relativ la partea inferioara a nivelului.
În acest caz este necesară introducerea valorii de -0.15m.
Scări cu două rampe:
Prima variantă de scară cu două rampe, şi cea mai simplă, este scara la care rampele coboară în acceeaşi direcţie.
Pentru crearea acestui tip de scară esistă opţiunea Rampă2, în fereastra de proprietăţi de definiţie a scării. O data selectată această opţiune, devin active următoarele proprietăţi:
- Grosimea ultimei trepte de sus a celei de a doua rampe
- Grosimea primei trepte a celei de a doua rampe
- Numarul de trepte
În acest exemplu, pentru a doua rampă vom considera următoarele valori: înălţimea primei şi ultimei trepte vor fi de 0.15m, grosimea plăcii E = 0.12m, lungimea palierului de odihnă D = 2m. Prima şi a doua rampă vor avea fiecare câte 10 trepte, astfel poziţionarea podestului se va face la jumătatea înălţimii de nivel.
După introducerea acestor parametri apăsaţi OK şi definiţi scara pe ecran, selectând punctele suport 1 şi 2. Lăţimea rampei este de 1.5m.
În acest exemplu am definit scara înafara desenului, urmând să o mutam ulterior în poziţia dorită. Pentru a muta rampa în poziţia dorită vom folosi comanda "Move" din AutoCAD®.
În acest moment scara este creată în raport cu nivelul superior al etajului şi trebuie modificată poziţia pe verticală.
Pentru a poziţiona scara corect, urmaţi aceiaşi paşi ca şi la scara cu o singură rampă.
O altă variantă de scară cu două rampe, foarte des întâlnită în practică, este scara cu rampe care coboară în direcţii opuse.
O astfel de scară este compusă din mai multe elemente simple. Rampele sunt scări simple, iar podestele sunt construite ca plăci independente de rampe.
Primul pas în crearea unei astfel de scări, este construcţia primei rampe. Primul element este o scară simplă cu o singură rampă, care are înălţimea treptelor de 0.15m, lăţimea unei trepte de 0.28m, grosimea plăcii înclinate de 0.12m şi un număr de 10 trepte.
A doua rampă, identică cu prima, este creată cu ajutorul comenzii "Mirror" din AutoCAD®.
Dacă scara nou creată cu ajutorul comenzii "Mirror", este apropiată de scara iniţială, programul va considera că aceste elemente trebuie unite, şi le va uni. În acest caz am considerat distanţa dintre rampe de 0.20m, iar programul uneşte cele două elemente.
Pentru a le separa, selectaţi una din entităţi şi accesaţi fereastra de proprietăţi. În pagina Joncţiuni deselectaţi joncţiunile la ambele extremităţi sau modificaţi valorile acestora astfel încât să fie mai mici decât distanţa dintre elemente.
Printr-o serie de comenzi "Mirror" şi "Move" din AutoCAD®, se poate modifica înclinaţia unei scări. Selectaţi una din rampe, aplicaţi "Mirror" ştergând elementul sursă, axa de simetrie fiind aleasă peste linia cu punctele caracteristice ale entităţii (cele albastre din imaginea de mai jos).
Folosind comanda "Move", aliniaţi scările.
În continuare vom crea două plăci care mai târziu vor avea funcţia de podest pentru viitoarea scară.
Plăcile, ca şi scările, au fost create peste nivelul curent. În continuare vom poziţiona elementele în plan şi apoi pe verticală pentru ca în final ansamblul lor să formeze scara dorită.
Pentru a poziţiona elementele pe verticală se urmează aceiaşi paşi ca pentru scara simplă cu o singură rampă.
Prima rampă va fi poziţionată accesând fereastra de proprietăţi a elementului, în raport cu nivelul superior al etajului, modificând valoarea parametrului E: -1.65m.
Pentru cea de-a doua rampă E va fi definit în raport cu nivelul inferior al etajului şi va avea valoarea de -0.15m.
În continuare vom poziţiona placa pentru podest: selectaţi placa şi accesaţi fereastra de proprietăţi a acesteia. Parametrul care defineşte poziţia pe verticală a plăcii în cadrul etajului este notat cu B. Acest parametru va fi definit în raport cu nivelul superior al etajului şi va avea valoarea de -1.5m.
În final, scara este definită şi poziţionată corect în cadrul construcţiei.
