În cazul în care pentru o structură analizată sunt definite foarte multe combinaţii de încărcări, devine necesară crearea unor înfăşurători de combinaţii pentru a determina solicitările maxime ce acţionează asupra elementelor structurii.
Pentru a exemplifica modul în care se lucrează cu înfăşurătorile de încărcări, vom considera cazurile de încărcare statică din tabelul 1 şi combinaţiile de încărcări din tabelul 2.
Ne propunem să realizăm o înfăşurătoare care să scoată în evidenţă deplasarea maximă pe verticală a grinzilor considerând toate combinaţiile de încărcări, precum şi o înfăşurătoare de valori maxime pentru momentul încovoietor My. Pentru aceasta vom alege o înfăşurătoare de tip "Max concomitent". În figura 1 şi figura 2 sunt prezentaţi parametrii aleşi pentru realizarea acestor înfăşurători.
Notă Familiile de înfăşurători se pot crea în două moduri:
- din bara de meniuri - Ipoteze - Creează o înfăşurătoare.
Figura 1. Definirea înfăşurătorii de valori maxime pentru deplasarea Dz
Figura 2. Definirea înfăşurătorii de valori maxime pentru My
Prin alegerea unei înfăşurători de tip "Max concomitent" pentru My, ne vom asigura că pentru elementul analizat vom avea momentul încovoietor maxim din toate combinaţiile considerate, dar şi forţa axială şi forţa tăietoare corespunzătoare acestui moment încovoietor maxim.
Notă : Selectarea înfăşurătorilor de tip "Max concomitent" sau "Min concomitent" permite alegerea mai multor tipuri de rezultate (deplasări, eforturi, tensiuni). Prin alegerea unei înfăşurători de tip "Max/Min" se vor calcula toate tipurile de rezultate, însă acestea (rezultatele) nu vor fi concomitente.
După efectuarea analizei cu element finit, afişarea rezultatelor se face fie din fereastra de configurare a rezultatelor (ALT+Z), fie din bara de instrumente "Analiză - Rezultate E.F.".