Advance Design permite afişarea înfăşurătorilor de rezultate (deplasări, eforturi, tensiuni) direct în modelul de analiză. Totodată se pot defini şi alte tipuri de înfăşurători particulare direct în modelul descriptiv.
În acest exemplu ne vom referi doar la înfăşurătorile definite direct în modelul descriptiv.
Utilitatea acestor înfăşurători este dată de faptul că pentru un anumit tip de rezultat maxim (deplasări, eforturi, tensiuni), obţinut într-o anumită combinaţie, putem obţine şi celelalte rezultate concomitente corespunzătoare rezultatului maxim. Aceste înfăşurători sunt interpretate ca nişte cazuri de încărcare separate.
Pentru a exemplifica modul în care se lucrează cu înfăşurătorile de combinaţii, vom considera structura metalică din figura 1, cazurile de încărcări (tabelul 1) şi combinaţiile corespunzătoare (tabelul 2).
Figura 1. Structura analizată
Ne propunem să obţinem efortul MY maxim din grinzile structurii analizate şi perechea de eforturi (FX, FZ) ce provin din combinaţia corespunzătoare acestui moment maxim (MY).
Pentru a realiza acest lucru vom alege o înfăşurătoare de tip "Max concomitent". În figura 2 sunt prezentaţi parametrii aleşi pentru realizarea acestei înfăşurători.
Notă Familiile de înfăşurători se pot crea din Pilot - secţiunea Ipoteze (se face click dreapta pe înfăşurători şi se alege opţiunea "Creează o familie de înfăşurători").
Figura 2. Realizarea înfăşurătoarei de valori maxime pentru My
Figura 3. Înfăşurătoarea realizată
După realizarea analizei cu element finit, familia de înfăşurători apare ca şi caz de încărcare direct în bara de instrumente "Analiză - Rezultate E.F.". În figura 4 sunt prezentate eforturile MY, FX şi FZ în înfăşurătoarea creată, în grinzile cele mai solicitate.
Figura 4. Efortul MY maxim în înfăşurătoare (stânga) şi diagramele FX, respectiv FZ corespunzatoare