Stan Lucian Facultatea de Constructii Iasi

Buna ziua.

As putea introduce pe langa otelurile romanesti (OB37,  PC52) oteluri europene (BSt 500S) intr-un model?

este posibilă detalierea unei structuri mixte oțel-beton

este o optiune care sa introduca torsiunea accidentala sau programul are aceasta implementare setata ca default ?

se pare ca in ultimul timp fac abuz de faptul ca sunteti profesionisti si de facptul ca raspundeti prompt la fiecare intrebare adresata pe acest forum. M-am lovit des de denumirea de cutie rigida da nimeni nu a reusit sa imi explice ce inseamna aceasta cutie rigida si cum trebuie abordata modelarea unei structuri care are la demisol " o cutie rigida". De exemplu pentru o cladire care are la demisol diafragme perimetrale putem considera demisolul ca fiind o cutie rigida? Tin sa mentionez ca structura de rezistenta a cladirii este in cadre. Daca se considera ca este cutie rigida se modeleaza structura in 2 etape suprastructura considerandu-se cota de incastrare la cota 0 a cladirii si al doilea model structural cuprinzand suprastructura si infrastructura. Daca se procedeaza in acest fel cum putem dimensiona elementele structurale ale "cutiei rigide". O alta problema ar fi in cazut in care perioada proprie de vibratie a cladirii este aproximativa cu perioada de colt. In acest caz exista pericolul de rezonanta a cladirii, si daca da care ar fi solutiile pentru evitarea acestui lucru. Multumesc inca odata anticipat 

atunci cand dau sa modelez o retea de grinzi de fundare nu reusesc sa pun reazemul de tip elastic sub grinda, el automat facand legatura intre intersectia stalpilor si a grinzii de fundare (se pozitioneaza deasuprea grinzii de fundare). as dori sa stiu care e metoda prin care as putea sa pozitionez reazemul elastic sub grinda de fundare. multumesc anticipat

din cate am observat este posibila detalierea deplasarilor de nivel numai din SLU (seism). Este posibil observarea acestor deplasari de nivel (drift) si din combinatii SLS ( de exemplu pentru o hala metalica unde actiunea vantului este semnificativa , pe cand seismul avand o contributie nesemnificativa) . multumesc anticipat

va multumesc pentru raspunsul promt .

  am modelat structura cu elemente liniare tip grinda S si planseele cu elemente plane de tip shell ( in acest fel am modelat initial ) pentru cladirea in discutie D+P+4E imi rezulta o perioada de 0.9 secunde si componenta masei modale de 66% . tin sa mentionez ca am rulat analiza modala introducand 120 de moduri ( mai multe moduri decat erau necesare ) . urmatoarele moduri 2 moduri care ma intereseaza au o componenta mult mai mica a maselor modale 

Fişier ataşat: [file not found]

buna ziua , sunt in etapa elaborarii proiectului de licenta numai ca intampin o problema . am realizat modelul structural am definit G si incarcarile permanente, incarcarea din zapada si incarcarea utila . dau sa ruleze analiza modala folosind optiunea mase obtinute prin incarcarilor statice si folosind combinatia 1G+0.4Z+0.4 U imi rezulta o perioada pt modul 1 de 0.9 s si in primul mod de vibrare masa modala este in jur de 63 % ( in primele 3 moduri fiind necesara o participare a maselor modale de peste 90% ). inseamna ca am gresit eu sau este undeva o alta optiune care trebuie activata........ de asemenea rule seismul si doresc sa verific deplasarile de nivel dar imi apare o pagina goala . in plus de asta nu inteleg care e diferenta intre elemente plane ( shell= diafragma? ) placa membrana ..... iar la elementele liniare care e diferenta dintre grinda s , grinda, bara etc. ce ar trebui sa folosesc pentru a modela corect planseele , diafragmele stalpii , grinzile . multumesc anticipat sper ca nu va suparati ca va adresez intrebari stupide